Cheamă-ţi toţi demonii şi am să-mi chem toţi îngerii… Într-un final vor cădea la pace, iar noi ne vom iubi. Tu ai nevoie de linişte în sufletul tău, iar eu am nevoie de un strop de haos în al meu.
Cheamă-ţi toţi demonii şi am să-mi
chem toţi îngerii… Într-un final vor cădea la pace, iar noi ne vom
iubi. Tu ai nevoie de linişte în sufletul tău, iar eu am nevoie de un
strop de haos în al meu pentru că am amorţit, dragule, mi-a amorţit
sufletul în piept de atâta aşteptare, de atâta durere provocată de cei
care nu ştiu să iubească, dar ştiu să-şi bată joc în ultimul hal de
nişte sentimente sincere care i-ar fi putut face fericiţi. Iubirea
trezeşte sufletul, dar când nu ştii ce să faci cu ea sau când nu ştie
celălalt, îţi amorţeşte sufletul, îţi împietreşte sau îţi îngheaţă. Am
nevoie de toţi demonii tăi ca să-mi dezgheţe inima, să-mi vindece
sufletul, să-l dezmorţească şi mai am nevoie de ei ca să dărâme toate
zidurile pe care le-am construit în ultima vreme în jurul sentimentelor
mele.
A să-mi chem îngerii. Ai nevoie de linişte în viaţa ta, e prea multă zarvă, prea multă dezordine, prea multe sentimente aruncate vraişte prin suflet. Ai refuzat să le pui în ordine şi ai să te pierzi cândva printre ele. Tu dai oricui voie să intre în viaţa ta, dar nu te ataşezi de prea mulţi, însă atunci când o faci, găseşti tocmai oamenii nepotriviţi, acei oameni care ţi-au trezit demonii şi ţi-au trimis îngerii într-o parte a sufletului pe care nu vrei să o arăţi oricui din moment ce nu oricine merită să îi cunoască.
De asta avem nevoie amândoi… Avem nevoie unul de celălalt. Nu pentru că am fi incompleţi, nu pentru că n-am putea trăi unul fără altul, ci pentru că aşa funcţionăm mai bine şi putem reuşi să depăşim tot ceea ce ne ţine momentan pe loc. Dragul meu, adu-ţi toţi demonii pentru că am nevoie de un strop de haos în viaţa mea… Am să-mi aduc îngerii, vor face ordine într-a ta şi te vor linişti. Va fi bine!
A să-mi chem îngerii. Ai nevoie de linişte în viaţa ta, e prea multă zarvă, prea multă dezordine, prea multe sentimente aruncate vraişte prin suflet. Ai refuzat să le pui în ordine şi ai să te pierzi cândva printre ele. Tu dai oricui voie să intre în viaţa ta, dar nu te ataşezi de prea mulţi, însă atunci când o faci, găseşti tocmai oamenii nepotriviţi, acei oameni care ţi-au trezit demonii şi ţi-au trimis îngerii într-o parte a sufletului pe care nu vrei să o arăţi oricui din moment ce nu oricine merită să îi cunoască.
De asta avem nevoie amândoi… Avem nevoie unul de celălalt. Nu pentru că am fi incompleţi, nu pentru că n-am putea trăi unul fără altul, ci pentru că aşa funcţionăm mai bine şi putem reuşi să depăşim tot ceea ce ne ţine momentan pe loc. Dragul meu, adu-ţi toţi demonii pentru că am nevoie de un strop de haos în viaţa mea… Am să-mi aduc îngerii, vor face ordine într-a ta şi te vor linişti. Va fi bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu