marți, 28 iunie 2016

Propunere-pontaj pentru Pruna: 20 de zile platite pentru tot mandatul e bine?

Propunere-pontaj pentru Pruna: 20 de zile platite pentru tot mandatul e bine?

Marţi, 28 iunie 2016 10:29 | Scris de Adina ANGHELESCU-STANCU | pdf | print | email
Asta da, supriza! Sase judecatori, care formeaza comisia de lucru numarul 1 din CSM, i-au dat cate un bobarnac mic, dar scaparator, ministresei Justitiei Raluca Pruna. In sensul ca nu au fost de acord cu aberanta propunere a acesteia de a se acorda castig de doar 20 de zile unui detinut indiferent cate carti ar scrie, pentru a i se scadea din pedeapsa. In opinia doamnei cu tolba plina de tehnocratie bruxelleza, si daca scrii o carte, si daca scrii zece (caci unii poate chiar au pedepse mari, deci si timp sa scrie mai multe!), e totuna.


Eu ma intreb, insa, de ce trebuie musai schimbat articolul de lege cu pricina, cand marea drama a doamnei ministru era ca unii care, in opinia sa, nu au condei si nici inteligenta de a scrie carti au facut asta si li s-a si aprobat, pana mai ieri, acel castig de cate 30 de zile pentru fiecare carte scrisa. Pai, daca asta era marea suparare, atunci trebuia sa se umble un pic doar la criteriile pe baza carora comisia penitenciarului da OK-ul pentru ca o carte sa fie socotita „lucrare stiintifica”, iar instanta sa decida intru final, la liberarea conditionata.

Pana la urma, scrierea unei carti, chiar si de catre un Becali, nu e o munca usoara. Chiar daca asa pare dinafara. In fond, pentru cine nu stie, la penitenciar, se puncteaza in fiecare zi cate ore stai la biblioteca sau pe calculator ca sa te documentezi. Se face raport. Pontaj. Cineva e cu ochiul pe detinutul-intelectual, chiar daca societatea crede ca lucrurile stau altfel. Nu cei din Ministerul Justitiei cunosc viata din penitenciare, ci cei care lucreaza acolo, gardienii, medicii, judecatorul din comisie si altii din personalul ANP. In niciun caz vreun angajat al MJ.

La penitenciar, cum si povesteam candva, „posturile” pentru munca fizica sunt limitate. A povestit si Bogdan Popovici, seful Forum Invest, cum s-a rugat de cei de la penitenciar sa lucreze la bucatarie, la matura, la orice si i s-a spus: „Nu mai avem locuri, asta e!” Si, intreband Popovici ce ar putea sa faca, unde si cum ar putea sa munceasca si el, i s-a spus: „Scrie!”. Ce-i drept, Popovici chiar a avut ce scrie pentru ca este de o inteligenta sclipitoare si are o inalta pregatire profesionala. Si a scris. Lucruri pe care nimeni inainte nu se gandise sa le documenteze si sa le abordeze intr-o carte. Slava Domnului, incarcerarea nu presupune si incatusarea mintii. Sau poate doamna Pruna gandeste pe viitor si o astfel de masura?

Profesorul Mencinicopshi, la fel. Se ocupa, in penitenciar, cu ceea ce s-a ocupat toata viata. A scris o gramada de carti despre nutritie si boli, despre sanatate (in libertate, pentru ca in spatele gratiilor trebuie sa ai noroc cat cuprinde ca sa ramai sanatos, fizic si mental!). Mai sunt desigur si alti oameni de calibru, a caror munca intelectuala nu poate fi contestata. Or, a limita la modul aberant si brutal dreptul de care au beneficiat alte persoane condamnate pana la aparitia doamnei Pruna la MJ, a incerca sa tii cat mai mult in puscarie oameni de reeducarea carora esti responsabil ca ministru al Justitiei si tutelar al ANP in conditiile in care Romania are nevoie de masuri urgente pentru a reduce supraaglomerarea si a iesi din perimetrul conditiilor inumane in care se afla multi dintre detinuti, ce inseamna? Cinism, ura, indiferenta? Un mod distructiv de a gandi ca dupa tine n-are decat sa vina potopul? Sau moartea, sau nebunia? Cred ca raspunsul este, de fapt, un melanj otravitor de cinism, ura, indiferenta...

Sa gandim, totusi, pozitiv. Zic. Daca sase judecatori, dintre care doi de la Inalta Curte de Casatie, aflati pe functii de membri CSM nu au fost de acord cu modificarea pe care doamna Pruna vrea sa o aduca Legii 254/2013 privind executarea pedepselor si masurilor privative de libertate, drept este ca si plenul sa adopte o „practica unitara”. Pentru ca aici nu e vorba de mofturi, nici de frustrari, aici e vorba de o maniera corecta si responsabila de a reforma sistemul, iar daca forma noua nu face decat sa adanceasca, pe fond, tarele acestui sistem, mai bine renunti la ea. Parerea mea.

Cat despre punerea in dezbatere publica a acestei ordonante fara cap, coada si motivatie, se stie deja ca ea a durat pret de cateva ore. Va dati seama cum se incearca prostirea cetatenilor? Manipularea? Dar, ce sa-i faci...bataia de joc, garantata in stil tehnocrat, nu este sanctionata. Ea este un bici invizibil pe care spinarea cetateanului il suporta des, prea des. Si, cu toate ca si acesta poate fi privit ca un caz COLECTIV, nu vad pe nimeni in strada sa ceara demisia conducerii MJ. De ce?

PS- Hai sa facem efortul de a da ordonantei „Pruna” eticheta de „lucrare stiintifica”. E o propunere-simulare. Pe cale de consecinta si facand trimitere la principiul proportionalitatii, doamna Pruna nu ar putea fi platita doar 20 de zile de munca indiferent cate zile de mandat ministerial are si indiferent cate „lucrari stiintifice” emana in acest interval de timp? Pentru ca, inteleg eu, oricate masuri, documente si ordonante ar da ministrul Justitiei, orice cifra rezultata se reduce la UNU. Sau mai precis, cate zile a lucrat doamna Pruna la aceasta ordonanta, atatea sa fie pontate la plata pentru toata activitatea de ministru. Cum ar fi? Echitabil?

Apropos, principiul proportionalitatii, printre altele, inseamna si faptul ca orice masura luata de o autoritate publica, care afecteaza drepturile indivizilor, trebuie sa fie corespunzatoare atingerii unui scop legitim, necesara in vederea atingerii acelui scop si in acelasi timp, cea mai rezonabila.
Accesari:1383

Comentarii

miercuri, 22 iunie 2016

Revolta unui doctor: De ce unele Televiziuni încearcă să îi terfelească pe medicii din România ?

Revolta unui doctor: De ce unele Televiziuni încearcă să îi terfelească pe medicii din România ?

Line Spacing+- AFont Size+- Print This Article
Revolta unui doctor: De ce unele Televiziuni încearcă să îi terfelească pe medicii din România ?
Profesorul doctor Ioan Paul Stoicescu atrage atenția că o televiziune din România încearcă să îi terfelească pe medicii din România. Este vorba despre Digi 24.
“Inca o diversiune pentru medici,
Sunt revoltat pana la a deveni agresiv, ceea ce nu ma caracterizeaza (cred). Intrucat majoritatea posturilor TV au, firesc, cate o preferinta in ceea ce priveste optiunea politica am ales sa ma uit, cand ma uit, la 24TV zicand ca ei sunt aparent mai impartiali. Am avut asta seara surpriza sa vad ca si ei au tendinta promovarii senzationalului indiferent ca informatia lor este veificata si judecata in context real sau nu.
Au gasit un subiect la moda, discreditarea doctorilor!
Doctorii sunt dovediti (dupa parerea lor) ca sunt niste excroci in legatura cu companiile de medicamente si primesc bani ca sa prescrie medicamentele.
De unde si pana unde au ajuns la aceasta concluzie? Aveau date de la Agentia Nationala a Medicamentului. Acestia inregistreaza tot ce cheltuieste fiecare companie cu plata celor care fac prezentari ale medicamentelor in cadrul simpozioanelor sau congreselor si in plus cheltuielile pentru sponsorizarea celor care participa la congresele mediocale sau simpozioane.
Odata aparut un medicament nou sau informatii noi despre un medicament in consum, el trebuie promovat pentru ca medicii sa stie cand si cum sa-l prescrie si ce efecte pozitive sau negative are. Prezentarile respective se fac in baza unor evidente bazate pe studii clinice si nu pot fi facute decat de catre persoane care au o pregatire sueprioara. Poate fi prescris un medicament fara sa stii efectele pozitive sau negative? Nu specialistii sunt cei destinati sa faca aceste prezentari? Ca sunt retribuiti pentru aceasta activitate este oare imoral? Pentru pregatirea prezentarilor este necesara o munca ce necesita eforturi uneori greu de imaginat. O munca de acest gen nu trebuie retribuita? Este adevarat ca se promoveaza niste medicamente dar medicamentele nu trebuie promovate? Medicii si pacientii nu au dreptul sa cunoasca ce este cu medicamentul respectiv? Ca se obtin profituri prin vanzarea de medicamente este adevarat dar va exista vreodata vreo companie de medicamente care sa fabrice numai in scop umanitar si sa nu aiba nici un profit? Asta poate fi o idee comunista!
Ca sunt sponsorizati medicii ca sa poata participa la congrese medicale, este incorect si imoral (cam cum incearca sa sugereze presedintele Colegiului medicilor)?
Stiu domnii care critica acest lucru ca la aceste congrese nu se vorbeste numai pozitiv despre medicamentele firmei care a facut sponsorizarea? Stiu domnii ca la aceste congrese ai posibilitatea sa te informezi cu ultimele noutati stiintifice utile in ingrijirea pacientilor cunostinte, prezentate de liderii de opinie pe plan mondial?
Stiu domnii ca fara aceste sponsorizari aproape nici un medic din Romania nu poate participa la aceste congrese extrem de utile pentru pregatirea medicala continua? Costurile unei participari la un congres depaseste din punctul meu de vedere salariul unui medic pe un an. Plateste Ministerul Sanatatii acesti bani? Banii de care se vorbeste nu sunt oferiti pentru ca medicii sa prescrie medicamentele respective ci sunt beneficii bilaterale, compania isi face cunoscut medicamentul iar medicul capata cunostinte recente absolut necesare unui tratament corect pentru pacienti.
O fi posibil ca unele companii sa comita unele acte reprobabile si acestea trebuiesc reprobate dar comentariile facute la Digi 24 sunt neconforme cu realitatea si nu au misiunea decat de a incerca sa continue campania de denigrare a corpului medical din Romania care nu merita acest lucru.
Va mai mirati pentru ce pleaca medicii?”, a scris medicul pe Facebook.
Mesajul profesorului a continuat.
Mizeria de la Digi 24 continua! Nu au alt scop decat instigarea impotriva medicilor. Ultima aberatie este intrebarea pe care si-o pun: la ce folosesc studiile clinice si ce inseamna aceea investigator? Unde au dreptate este ca legea 95 (Nicolaescu) trebuie corectata , schimbata.
Sunt uluit de lipsa de reactie a medicilor care se lasa terfeliti de niste nimeni care nu inteleg nimic din ce comenteza dar comenteaza.
Oare asta meritati? Eu care va cunosc si va respect pentru munca nobila pe care o faceti cu sacrificii nu pot permite sa fiti blamati pe nedrept. Este timpul sa luati pozitie! Colegiul Medicilor este ineficient”, a subliniat Ioan Paul Stoicescu.
Sursa
Intreg articolul AICI
Foto : jurnalul.ro

duminică, 19 iunie 2016

Cand seful hartuieste cei mai buni angajati. 4 solutii de la Harvard

Cand seful hartuieste cei mai buni angajati. 4 solutii de la Harvard

de Claudiu Zamfir 13 iunie 2016
Manageri isterici, supervizori care cauta nod in papura, coordonatori abuzivi - sefii si sefuletii hartuitori se iau nu doar de angajatii incompetenti, ci si de cei care au rezultate foarte bune si stralucesc in ochii patronului. Acest tip de "bullying" din firme afecteaza direct afacerile, atrage atentia o profesoara de studii organizationale, in revista Harvard Buiness Review, publicatie a celebrei universitati americane Harvard.

Comportamentul agresiv si hartuitor al unui sef "bataus" fata de angajatii din subordinea sa afecteaza munca si randamentul oamenilor din firmele de toate nivelurile, inclusiv cele mici si medii, chiar si din micro-intrepridederi cu sapte-noua salariati, de exemplu.

Comportamentul unui "bully boss" poate include diferite forme de agresiune non-fizica, precum ridiculizarea angajatilor "mai mici", acuzatiile de incompetenta sau reprosurile dure de fata cu ceilalti colegi, nerecunoasterea meritelor unor subalterni sau minciuna - avertizeaza, in HBR, Sherry Moss, profesor de studii organizationale la Wake Forest University School of Business.

Sefii "batausi" din firme pot hartui sistematic tot felul de angajati din subordinea lor:

  • Colegii umili, cu stima de sine scazuta, par vulnerabili si pot lasa unor sefi "bully" impresia ca sunt "prada usoara".
  • Angajatii negativisti si ostili pot scoate ce e mai rau din supervizorii lor.
  • Angajatii cu rezultate slabe le genereaza sefilor frustrare, iar supervizorii "batausi" isi descarca nervii pe ei, in momentele dificile din firma.
  • In fine, anagajatii foarte buni pot si ei sa fie hartuiti de "sefuletii" directi. "Starurile" din subordinea unor sefuleti stralucesc mult in ochii sefilor mai mari sau ai patronului. Astfel,"sefuletii" directi isi pot simti amenintate pozitia in ierarhia firmei, statutul, autoritatea sau anumite privilegii.
Potrivit prof. Moss, hartuielile exercitate de sefii "batausi" au, de regula, consecinte negative asupra activitatii angajatilor-victime, inclusiv a celor foarte buni:
  • stres psihologic,
  • nemultumire fata de locul de munca,
  • epuizare emotionala,
  • angajatii intarzie frecvent la munca,
  • salariatii hartuiti isi pot reduce ritmul de munca in mod intentionat,
  • angajatii pot refuza sistematic sa ideplineasca sarcinile trasate de sef,
  • la randul lor, ceilalti angajati pot fi incurajati sa aiba un comportament agresiv.

In schimb, tot Moss recunoaste ca, "deloc suprinzator, sefii bully pot, de asemenea, sa creasca si cifra de afaceri a firmei".
De aceea, Sherry Moss nu se hazardeaza in a recomanda eliminarea din firma a managerilor si supervizorilor agresivi, ci se indreapta catre cauzele personale din viata acestora, care determina comportamentul de tip "bully".

Fara a fi scuzat, comportamentul "bataus" al unor sefi poate avea o serie de cauze personale:
  • Poate si ei se simt stresati, sunt sub presati de sefii lor mai mari din firma sau de patron.
  • Au un conflict cu colegii, care se propaga in relatiile lor cu subordonatii directi.
  • Uneori comportamentul agresiv nu are nimic de-a face cu munca - unii sefi "batausi" au un istoric de abuz in familie, iar  altii au doar o capacitate redusa de a-si gestiona emotiile.
  • Unii oameni au o "orientare catre dominarea sociala" (ODD) - social dominance orientation (SDO) - in limba engleza. Sefii cu tendinte mai accentuate SDO au o imagine despre lume ca fiind un mediu foarte competitional  de tip "pestele mare il inghite pe cel mic", o lume compusa din invingatori si invinsi. Tocmai acesti oameni sunt atrasi de institutii si profesii in care ierarhia este foarte importanta si tind sa-i discrimineze pe cei aflati la un nivel mai de jos in cadrul organizatiei. Prin urmare, cei cu SDO inalta cauta sa sublinieze inegalitatea dintre angajati pentru a-si sustine ei propriul acces la resurse, cum ar fi puterea, statutul, bogatia. De cealalta parte, angajatii cu SDO mai redusa acorda mai multa importanta cooperarii, egalitarismului si omeniei.

De aceea, din ce scrie Moss in Harvard Business Review, antreprenorii si angajatii pot lua patru masuri in firma pentru a ameliora neplacerile cauzate de bullying:

  • 1. Organizatiile pot lua in considerare ideea de a "scana" sefii cu o mai mare orientare catre dominarea sociala (SDO). Intr-o epoca in care se practica profilarea personalitatii viitorilor angajati inca din stadiul de pre-angajare, antreprenorii si recrutorii ar putea usor sa adauge in aceste proceduri si evaluarea orientarii catre dominarea sociala.
  • 2. Pentru a crea o cultura organizationala in care orientarea catre dominarea sociala este descurajata, antreprenorii ar putea institui in firme sisteme de stimulente si recompense pentru managerii, supervizorii si sefuletii care mai degraba dezvolta decat submineaza performanta angajatilor straluciti. Astfel, sefii pot fi stimulati sa-si protejeze, sa-si`sustina si sa-si promoveze subalternii cu rezultate foarte bune.
  • 3. Directorii cei mai mari sau patronii insisi pot da semnale clare catre sefuletii mai mici in privinta modului in care trebuie sa trateze salariatii cei mai performanti. Aceste semnale au o greutate mare. Sefuletii cu tendinte de dominare sociala au un simt crescut al ierarhiei si, asa cum ei isi exercita autoritatea asupra subalternilor lor, tot la fel ei insisi se supun managerilor de deasupra lor si mai ales patronului firmei.
  • 4. In plus, ar fi benefica si o strategie in care angajatii straluciti din pozitii de executie sa isi imparta succesul, la modul simbolic, cu seful direct, recunoscand, atat in privat cat si public, meritul managerial al acestuia in anumite performante pe care "starurile" le reusesc la nivelul lor de executie.

Citeste mai mult pe Harvard Business Review

Foto: Pixabay

Citeste si:

Cei 16 oameni toxici pentru tine si afacerea ta. Victima, invidiosul, dementorul si "prietenii" lor

Marea insulta care ii face pe angajati sa plece din firma. 9 greseli ale patronilor





vineri, 17 iunie 2016

Ritual pentru exorcizarea Anti-Vaccinistului din tine: indicatii pentru nespecialisti

Se ia un sâmbure de adevăr în jurul căruia se construieşte o teorie conspiraţionistă a cărei finalitate invariabilă este îmbolnăvirea copiilor pentru obţinerea profitului de către marile corporaţii. Pe scurt aceasta este tactica folosită de mişcarea anti vaccin, în România şi aiurea. Există un demon care posedă toată această mişcare: demonul fricii. E un vierme pe care discursul lor ni-l bagă în creier şi care începe să macine. Şi dacă, totuşi, au puţină dreptate? Pentru acest demon există însă un ritual eficient de exorcizare. Nu trebuie să ai noţiuni medicale sau de imunologie ca să înţelegi.

Anti-Vaccinistul spune că vaccinurile au efecte adverse grave şi de aceea trebuie refuzate.

PUBLICITATE

Sâmburele de adevăr: da, vaccinurile au efecte adverse prezentate transparent în toate prospectele, pe site-urile producătorilor sau ale autorităţilor medicale. În SUA există inclusiv un site oficial, parte a unui amplu proiect, unde pot fi raportate orice efecte adverse. Dar efectele adverse serioase ale vaccinurilor sunt foarte foarte rare: în medie de unu la un milion.
  • Raţionamentul de exorcizare. Toate medicamentele pe care le folosim au efecte adverse care sunt menţionate, cum e firesc, în prospectele lor. Aspirina de pildă are printre efectele adverse serioase hemoragii digestive la adult sau encefalopatie la copil. Rare şi ele, dar nu atât de rare ca efectele adverse ale vaccinurilor. Şi despre avioane putem spune că au efecte adverse: uneori cad şi atunci toţi pasagerii mor. Şi maşinile au efecte adverse: anul trecut în România au murit 1819 oameni în accidente rutiere. Mult mai mulţi decât toate efectele adverse serioase cauzate de vaccinuri.
Aşadar te înţeleg dacă te temi pentru copilul tău atunci când îl vei vaccina. Dar dacă vei refuza vaccinarea din acest motiv, fii consecvent până la capăt. Nu te urca cu el în maşină, nu-i da nici măcar o mică aspirină, nu-l lăsa să facă drumeţii pe munte, nu-i permite să meargă în discoteci şi mai ales, mai ales!, nu-l lăsa să meargă cu bicicleta. Din toate aceste activităţi se moare mult mai des decât din cauza vaccinării. E dovedit statistic.

Anti-Vaccinistul spune că vaccinurile conţin chimicale şi, injectându-le, ne otrăvim copiii.

Sâmburele de adevăr: aici nu există nici măcar un sâmbure de adevăr.

Thimerosalul, cea mai frecventă substanţă acuzată, a fost retrasă cu mai bine de un deceniu în urmă de autorităţile medicale. Dar nu pentru că s-ar fi dovedit existenţa vreunei legături între Thimerosal şi autism, ci pentru că aceasta este strategia în medicină: fie şi atunci când există cea mai mică suspiciune, respectivul produs este retras până la apariţia de date solide.

Anul trecut, un studiu în care au fost urmăriţi 1,26 milioane de copii vaccinaţi a dovedit fără nicio îndoială că vaccinurile (inclusiv substanţa Thimerosal) nu produc autism. Au urmat şi alte studii cu acelaşi rezultat. Toate sunt publicate în cele mai serioase publicaţii ştiinţifice din lume, iar autorii provin de la cele mai bune universităţi medicale existente.
  • Raţionamentul de exorcizare. În secolul 14 nu existau „chimicale”. Totul era organic: mâncarea, leacurile, şi nu existau vaccinuri. Cu toate acestea speranţa de viaţă era sub 50 de ani, iar mortalitatea infantilă uriaşă. Din cei 8 fraţi ai filozofului Immanuel Kant, jumătate au murit când erau copii. Literatura medicală românească de acum un secol este plină de lamentaţiile medicilor cu privire la numărul mare de copii morţi înainte de a împlini un an: 13.800 anual.  
Anti-Vaccinistul spune că vaccinurile şi vaccinarea populaţiei sunt o conspiraţie a marilor companii farmaceutice care vor să se îmbogăţească.

Sâmburele de adevăr: da, industria farmaceutică este printre cele mai corupte din lume dar si printre cele mai reglementate. Aprobarea unui medicament sau vaccin este foarte laborioasă şi durează aproximativ 10 ani, după foarte multe teste şi verificări din partea autorităţilor. În Statele Unite, doar în ultimii trei ani companiile farma au plătit amenzi de 18 miliarde de dolari. Aceste verificări draconice sunt, de altfel, una dintre nemulţumirile industriei farma.
  • Raţionamentul de exorcizare. Vaccinurile previn, nu tratează. Companiile farma ar câştiga mult mai bine dacă ne-ar lăsa să ne îmbolnăvim de poliomielită sau de difterie şi ne-ar vinde apoi o grămadă de medicamente şi ne-ar prescrie multe investigaţii medicale pentru a ne vindeca. Este arhicunoscut că pentru industria medicală prevenţia este o afacere proastă. E mai profitabil să tratezi o boală decât să o previi.
Anti-Vaccinistul întreabă nedumerit de ce copilul lui nevaccinat e un pericol pentru restul comunităţii. Şi susţine că oricum anticorpii din laptele matern protejează copilul până ce sistemul său imunitar se maturizează.

Sâmburele de adevăr: aici nu există nici măcar un sâmbure de adevăr.

Pentru multe dintre vaccinurile copilăriei, efectul protector complet nu poate fi atins înainte de un an. Prin urmare, toţi bebeluşii până într-un an sunt expuşi unei potenţiale epidemii. Mai rău: gravidele sunt în pericol. Efectul protector al vaccinurilor primite în copilărie începe să diminueze după 20 de ani de la administrare. Astfel, dacă o gravidă de 30 de ani este expusă unei epidemii de rubeolă declanşate de scăderea ratei vaccinării sub 80% (cum s-a întâmplat anul trecut în Bucureşti), există un risc considerabil să nască un copil cu handicap: surditate, retard mintal, malformaţii cardiace.
  • Raţionamentul de exorcizare. Dacă anticorpii din laptele matern protejează copilul până într-un an, atunci de ce în secolul 19 copiii până într-un an mureau pe capete? Pe atunci laptele matern nu conţinea anticorpi?
Anti-Vaccinistul spune că reducerea considerabilă a numărului de boli pentru care astăzi există vaccinuri se datorează în special igienei crescute din lumea modernă, nu eficienţei vaccinurilor.
  • Raţionamentul de exorcizare. Difteria, rubeola, tusea convulsivă sunt toate boli foarte contagioase cu transmitere pe calea aerului. Din câte ştim încă nu s-a inventat un săpun pentru aer.
Anti-Vaccinistul spune că există o conspiraţie generală formată din toate universităţile de medicină din lume, autorităţile medicale din toate ţările, toate publicaţiile ştiinţifice, majoritatea covârşitoare a oamenilor de ştiinţă din domeniu şi 90% din medicii practicieni. Toţi aceştia sunt în stăpânirea producătorilor de vaccinuri. Restul, inclusiv Anti-Vaccinistul, sunt eroi care îndrăznesc să înfrunte „dictatura medicală”.
  • Raţionamentul de exorcizare. Dacă chiar crezi că aşa ceva este posibil, atunci nicio exorcizare nu te mai poate salva.
PS. Criza vaccinării apărută în România (scădere de 20% a vaccinării în Bucureşti în 2014) poate fi rezolvată doar dacă autorităţile medicale vor construi pe încredere, nu pe frică. Este important ca recomandările oficiale să fie cât se poate de nuanţate în funcţie de fiecare vaccin. Dar statul trebuie în primul rând să asigure aprovizionarea continuă cu vaccinuri, necesitate despre care HotNews a scris deja aici.
Dacă doriţi să aprofundaţi subiectul, puteţi citi textele publicate aici şi aici de medicul Gabriel Diaconu. Sau abordarea umoristică dar excelent argumentată aici de dr. Ionut Sendroiu. Puteţi trece în revistă argumentele prezentate aici de Cristian Ghinea. Si aici puteţi găsi o serie de articole care intră în mai multe detalii.


Citeste mai multe despre   

Iarasi... No comment!!!

Acum doua zile, mai pe seara, cum stateam relaxata si totusi la munca in timpul meu liber in zona de divertisment a orasului, am profitat de situatie si am facut vreo doua poze cu telefonul mobil. Nu mai fsesem prin zona de ceva ani buni, cred ca mai bine de zece ani, asa ca erau ceva noutati pe acolo. Odata facute, pozele le-am incarcat pe net, insotite de un scurt comentariu, recunosc, cam rautacios:

Cald. Soare... Ștrand... Ce bună ar fi o baie. Numai că medicul școlar sta de serviciu la punctul de prim ajutor din ștrand. Se pare ca două norme de medicina școlară nu-mi sunt suficiente. Trebuie să deservesc si partea de divertisment a orașului. Măcar dacă din taxa de intrare în ștrand mi-ar plăti si mie un salariu în plus...

Nu ma asteptam la prea multe vizualizari. Si totusi postarea a prins. Au aparut chiar si niscaiva comentarii, la unele dintre ele chiar am fost tentata sa raspund... Si am raspuns...
 Stefan Baciu Frumos


Doina Lupu
Lavinia Aurica Bondrea
Cristache Cecilia
Cristache Cecilia dar ce treaba are medicul scolar cu strandul?! daca faci aceasta munca in plus, fata de fisa postului, trebuie sa fii platita in plus!
Cristina Scacun
Cristina Scacun Bună întrebare. Treaba medicului școlar cu ștrandul n-am inteles-o nici eu. Cred că ar trebui sa-l întrebi pe primar. Ai dreptate că e munca in plus fata de fișa postului, mai bine spus nu are nici o legătură cu fisa postului. În ceea ce privește plată în plus... e utopie... nu se plateste în plus. Dacă-i ordin se face cu plăcere...
Cristina Scacun

Scrie un răspuns...

Atena Pop
Atena Pop Hm,tot ce muncesti intr-o tara normala este pe bani!
Cristina Scacun
Cristina Scacun Vrei sa spui ca trăim intr-o țară normală?
Cristina Scacun

Scrie un răspuns...

Mariana Jirechie
Cristina Scacun
Cristina Scacun Ce-i drept era cam gol la ora aceea
Mda... Lumea a comentat. Multi au admirat peisajul. Dar au aparut si doua comentarii la "comentariul" meu. Sa le luam pe rand:

Cristache Cecilia
Cristache Cecilia dar ce treaba are medicul scolar cu strandul?! daca faci aceasta munca in plus, fata de fisa postului, trebuie sa fii platita in plus!
Cristina Scacun
Cristina Scacun Bună întrebare. Treaba medicului școlar cu ștrandul n-am inteles-o nici eu. Cred că ar trebui sa-l întrebi pe primar. Ai dreptate că e munca in plus fata de fișa postului, mai bine spus nu are nici o legătură cu fisa postului. În ceea ce privește plată în plus... e utopie... nu se plateste în plus. Dacă-i ordin se face cu plăcere...
Intrebarea e perfect justificata. Ce treaba are medicul scolar cu strandul? In principiu nici una in afara de faptul ca si el, ca orice om, are dreptul sa se duca la plaja si la scaldat in piscina. Dar ca sa stai "de jurna" la punctul de prim ajutor, ai doua variante:
1. Munca suplimentara voluntara sau platita. Plata orelor prestate in plus se face doar pentru un job suplimentar, cu un contract de munca aparte. Ce este pe contractul de munca deja existent se "plateste" doar cu zile libere daca e vorba de munca in plus. Ramane doar voluntariatul. Vorba vine voluntariat. Practic am fost pusi oarecum in fata unui fapt implinit. Teoretic nu sunt omul care sa refuze din start o rugaminte a sefului. Am fost chemata si din concediu pentru a face un serviciu. Sau din zilele libere din weekend. Dar intotdeauna ceea ce trebuia sa fac se plia pe fisa postului, deci nu aveam motive sa carcotesc fata de treaba in sine, ci doar fata de momentul oarecum inoportun in care eram chemata. Fiind in timpul meu liber, puteam sa fiu plecata departe de casa, implicit departe de locul meu de munca, si, in acest caz, sa nu pot ajunge in timp util sa rezolv problema. Sau sa fiu prinsa in alta treaba si sa nu pot pleca din locul respectiv dincolo de poarta si nici altcineva sa nu poata patrunde pana la locul in care ma aflu in acest moment. In plus, pentru unele din orele prestate in plus am fost platita mai mult sau mai putin. Sau deloc, dar macar intelegeam problema si uneori refuzam munca, pe cat se putea, intr-un mod politicos si fara sa se supere nimeni, daca se depaseau oarecum anumite limite. Dar pentru cateva ore in cate o zi la cateva luni nu ziceam nu, chiar daca nu prea era convenabil. Dar lasam de la mine.
2. Munca in folosul comunitatii. Mai mult sau mai putin voluntara. Asta cel putin in doua situatii:
- Ori sunt asistat social si, ca rasplata pentru ajutorul material dat de comunitate, prestez anumite ore de munca in folosul comunitatii. Ceea ce nu este cazul, caci muncesc ca salariat: doua norme si ceva pentru un singur salariu.
_ Ori am comis o infractiune oarecare si trebuie sa platesc pentru asta cu altceva decat cu amenda sau privare de libertate. Ceea ce iarasi, din cate stiu, nu este cazul, oricat de rebela as fi.
Oricum as lua situatia, ceva nu se leaga. A fost o solicitare "la sentiment" din partea onor staff-ului primariei. Nu o contest, doar ca situatia asta se poate rezolva si altfel, adicatelea se poate angaja pe cineva cu contract/conventie de munca pe durata determinata special pentru acest loc de munca. E adevarat, cu anumite costuri suplimentare fata de varianta in care e solicitat personalul deja existent. E o varianta...
Repet! Nu sunt impotriva muncii suplimentare, platite sau nu. Dar in anumite conditii... E mai usor sa muncesti in plus, platit sau nu, cand faci ceea ce faci de obicei la locul de munca. Si nimeni nu e nebun sa nu faca ceva ce intra in indatoririle de serviciu si pentru cei pe care este dator sa ii serveasca. Plus ca in conditiile in care muncesti ceva mai mult esti pus in situatii tot mai multe si mai diverse si astfel castigi experienta, esti fortat sa asimilezi cunostinte si deprinderi si poti castiga notorietate daca obtii rezultate bune. Numai ca.. Zic si eu ca in schimbul de replici de mai jos:

Atena Pop Hm,tot ce muncesti intr-o tara normala este pe bani!
Cristina Scacun
Cristina Scacun Vrei sa spui ca trăim intr-o țară normală?

NO COMMENT!!!

miercuri, 15 iunie 2016

Va deveni irelevant Colegiul Medicilor?

Va deveni irelevant Colegiul Medicilor?

Autor: Dr. Cristian Sever OANĂ | 4 Martie 2016
Va deveni irelevant Colegiul Medicilor?
     Colegiul Medicilor (CM) este perceput de unii medici, mai ales tineri, ca o autoritate a statului și nu ca propria lor organizație. Ca statul, Colegiul îți ia banii și din când în când îți eliberează câte un carton pe care scrie că ai drept de practică. Nu este niciun fel de selecție la intrarea în Colegiul Medicilor: nu dai examen de competență medicală, nu ești testat psihologic, nu ai nevoie de cazier judiciar – pe scurt, nu te întreabă nimeni nimic. Plătești, arăți diploma de absolvire sau de specialitate și intri. Eventuala adeverință că nu ești tulburat mintal e ușor de obținut de la un coleg compliant. Acumularea de credite de educație medicală continuă este plătită de firmele farmaceutice, cărora CM le vinde „indulgențe“ sub forma acreditării manifestărilor științifice. În realitate, acestea fac promovare farma mai bine sau mai prost mascată, cu concursul „marilor noștri specialiști” din universități, care nu se ostenesc nici măcar să traducă diapozitivele livrate de firme. CM nu te apără la nevoie, pentru că deciziile comisiei de jurisdicție sunt în general ignorate de judecători. Declinul constant al reclamațiilor pacienților adresate CM nu se datorează îmbunătățirii performanței sau amabilității doctorilor, ci faptului că pacienții se adresează din ce în ce mai des direct justiției.
     Cum ar putea Colegiul Medicilor să redevină relevant pentru medici? Ar putea face o „schimbare la față“ generală, mijlocită prin schimbarea legii pe baza căreia funcționează. CM ar trebui să se ocupe de stabilirea necesarului de specialiști și de alocarea lor în teritoriu. Apoi, CM ar trebui să organizeze concursul de admitere în rezidențiat, iar la final să organizeze examenul de confirmare în specialitate. Tot CM ar trebui să contracteze cu universitățile de medicină formarea acestor specialiști pe baza unei curicule de pregătire elaborată de CM în colaborare cu societățile medicale de profil. Dacă o universitate se dovedește neserioasă, nu se ocupă de rezidenți, aceștia au rezultate slabe la examenul de confirmare sau chiar rezidenții reclamă nereguli, universitatea va putea fi penalizată prin rezilierea contractului. Banii pentru aceasta există, pot fi transferați de la MS și pot fi suplimentați prin taxe pentru cei care dau a doua sau a treia oară examen de admitere în rezidențiat. Prima încercare trebuie să fie gratuită. Ideea este
Publicitate
că acum universitățile nu urmăresc decât profitul (număr mare de rezidenți, catedre supradimensionate, lefuri) și nu le interesează calitatea „produsului“. CM, în schimb, ar trebui să fie interesat în primul rând de calitatea și competența corpului medical. În această situație, deocamdată ușor utopică, mă aștept ca medicii să fie mândri că sunt membri ai CM și să fie mai solidari între ei. Cu cât intrarea în club e mai dificilă, cu atât clubul e mai puternic.
     Dar, până la această schimbare majoră, pot fi făcuți pași mai mici și la fel de utili, care pot fi inițiați și puși în practică de colegiile județene. De exemplu, Colegiul Medicilor ar trebui să nu mai autorizeze contra cost cabinete/spații cu destinație medicală. Oricum nu poate reglementa numărul de specialiști într-un teritoriu, iar registrul unic al cabinetelor e la DSP, cum și trebuie să fie. Deci CM autorizează medicii, iar DSP autorizează spațiile pe baza inspecției de specialitate. În plus, Casa de asigurări își face propria inspecție când soliciți un contract pe asigurări, cum e și normal într-o relație contractuală. Cred că majoritatea medicilor va aprecia această ușurare a poverii actelor de înființare, dar și economia realizată. Un alt exemplu este de la comisia de jurisdicție. Dacă aceasta hotărăște că medicul reclamat nu este vinovat și decizia este eventual confirmată de comisia superioară de la CMR, ar trebui ca CM să sprijine medicul dacă pacientul se adresează justiției. Cea mai bună formă de sprijin ar fi alocarea unei sume (fixă, procentuală, ca procentele de subvenție la medicamentele generice) pentru a ajuta medicul să-și plătească avocatul ales. Această sumă ar trebui probabil să acopere jumătate din cheltuielile de judecată ale medicului. Asta ar fi o dovadă substanțială de solidaritate a CM. O altă dovadă de solidaritate colegială ar fi să-i ajutăm pe medicii care clachează. Fie fac burn-out la serviciu, fie li se destramă viața personală, ei riscă să se afunde în depresie, alcool sau cinism. Putem să-i ajutăm discret și eficient, fie plătind prin colegiu ședințe de psihoterapie (vezi mai sus propunerea pentru avocați), fie cu o internare la reabilitare sau trimiterea într-o stațiune climaterică pentru recuperare.
     În ceea ce privește manifestările științifice medicale, este o „producție la hectar“ înfloritoare. Nu cred că medicina românească are resursele de cercetare ca să poată umple cu un conținut semnificativ toate aceste reuniuni. Poate că manifestări mai puține dar mai pline de conținut ar atrage prezența, dar și prețuirea medicilor. CM ar putea, de exemplu, să nu mai crediteze manifestările mai scurte de o zi și care nu au cel puțin un atelier practic de trei ore. Dacă nu avem tot timpul noutăți științifice relevante, avem mai des tehnici și proceduri ce trebuie învățate sau împrospătate.
     Nu în ultimul rând, CMR s-ar putea constitui și într-un fond privat de pensii pentru medici. Dar asta deja e o altă discuție.
N. red.: În prima decadă a lunii martie se reiau alegerile pentru funcțiile de conducere ale Colegiului Medicilor, deoarece în decembrie au fost anulate în 35 de județe care au acceptat candidaturile unor medici cu cel puțin două mandate în aceste funcții.

Astărăstoae: 600 de medici au plecat din ţară în două luni din cauza statutului de funcţionar public

Astărăstoae: 600 de medici au plecat din ţară în două luni din cauza statutului de funcţionar public

Aproape 600 de medici au plecat să muncească în străinătate, în primele două luni ale anului, după ce le-a fost conferit statutul de funcţionar public, ceea ce nu există nicunde în UE, a declarat Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR).
Astărăstoae: 600 de medici au plecat din ţară în două luni din cauza stautului de funcţionar public (Imagine: HEPTA)
"Membrii corpurilor profesionale reglementate sectorial la nivel UE nu pot fi funcţionari publici sau echivalaţi cu aceştia. Medicii nu pot, pentru pacienţii lor, să fie martori sau denunţători cu excepţia infracţiunilor viitoare ce pun în pericol viaţa, sănătatea şi integritatea corporală a altora. Dacă nu vor fi regmenetate aceste asptecte, atunci migraţia va spori. De exemplu în primele două luni ale lui 2015, după decizia ICCJ din 3 decembrie, de când medicul are calitatea de funcţionar public, 600 de medici au plecat să muncească în străinătate", a declarat Vasile Astărăstoae, joi, la Adunarea Genrală a CMR.
El a precizat că, din 2007, au plecat din ţară pentru a lucra în străinătate 18.000 de profesionişti din sănătate.
Potrivit preşedintelui CMR, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care a stabilit că medicul angajat cu contract de muncă într-un spital de stat are calitatea de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor articolului 175 din Codul Penal, medicul devine "subiect al infracţiunilor asociate funcţionarilor publici" şi actorul unor conflicte de interese.
"În reglementarea profesiei de medic nu funcţionează numai norma juridică, ci şi cea etică reprezentată de codurile deontologice. Normele etice primează în raport cu cele juridice în reglementarea profesiei medicale", a mai spus Astărăstoae, precizând că din această cauză medicul practică o medicină defensivă şi apare neîncrederea în relaţia medic-pacient.
CMR cere modificarea urgentă a Codului Penal, susţinând că membrii corpurilor profesionale reglementate sectorial la nivel UE nu pot fi funcţionari publici sau echivalaţi cu aceştia.
Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.