Venin de vipera: Concursul pe incompetenţă între palate în sfera politicii externe

Autor: Adrian Ilie 25 Sep 2015 - 07:49

Ilie BUMBAC / AGERPRES FOTO

Din 2012 încoace, obositorul război între palate a căpătat o nouă dimensiune, anume cine conduce politica externă a României: preşedintele sau Guvernul? Ultimul Consiliu European a arătat că, indiferent cine se ocupă de politica externă, rezultatele sunt la fel de proaste, atât Ponta, cât şi Iohannis susţinând aceeaşi poziţie perdantă în ce priveşte criza refugiaţilor.

La Consiliul JAI pe tema refugiaţilor, ne-am ţinut băţoşi, alături de alte trei state este-europene, dar ni s-au impus cotele obligatorii, pentru ca preşedintele Iohannis, înainte de Consiliul European, să se recunoască învins şi să arunce prosopul. „Numărul de refugiaţi pe care ar urma să-l primească România în realitate nu este mare şi nu trebuie să-i primim în următoarele săptămâni, este vorba despre următorii doi ani. Problema poate fi gestionată uşor în România şi cred că este bine să ne arătăm solidaritatea cu celelalte state membre”, a declarat Iohannis, declaraţie prin care a renunţat definitiv şi iremediabil la plafonul de 1785 de refugiaţi pe care îl anunţase anterior. Subiectul refugiaţilor a arătat încă o dată, nu doar românilor, incoerenţa politicii externe româneşti. La Bruxelles am susţinut împreună cu Ungaria respingerea cotelor obligatorii, în timp ce Ponta şi ministrul de Externe ungar s-au înjurat mai multe zile peste gardul pe care autorităţile maghiare îl ridică, perseverent, în jurul graniţelor.

Paradigme diferite

Mai grav este că diplomaţii străini nu prea ştiu în gura cui să se uite când vine vorba de relaţiile ţării lor cu România: la premierul Ponta sau la preşedintele Iohannis. Paradoxal, cei doi au avut aceeaşi poziţie privind cotele obligatorii, dar s-au folosit de ocazie să se certe pe tema nivelului reprezentării României la Consiliul European de miercuri, obsesia mai veche a primului-ministru. Ponta i-a spus lui Iohannis că se duce degeaba la Consiliu pentru că ce se hotărăşte acolo tot de Guvern va trebui aplicat. Reamarca l-a iritat pe şeful statului care a spus nu doar că nu-l va lăsa pe Ponta să negocieze chestiunea imigranţilor, ci că nici nu va ajunge vreodată la Consiliu. „Acest prim-ministru nu va participa niciodată la Consiliul European”, a spus Iohannis. Aceasta este doa rultima dispută pe tema politicii externe pe care o au cei doi. În mai, Victor Ponta a întreprins un turneu în mai multe ţări arabe, pare-se fără să discute cu preşedintele ce urma să discute în Orientul Mijlociu. „M-a informat după ce a revenit în ţară că a fost acolo şi că a avut nişte discuţii senzaţionale, nu ştim exact despre ce, dar se pare că au fost foarte bune (...) Probabil aşa a înţeles premierul Victor Ponta că trebuie să se întâmple politica externă”, se plângea Iohannis. La doar două luni, Ponta a plecat la Baku, la ceremonia de deschidere a unui eveniment sportiv, unde a fost fotografiat alături de mari „promotori” ai democraţiei liberale: premierul turc Recep Tayyip Erdogan, preşedinţii Rusiei şi Belarusului, Vladimir Putin, respectiv Aleksandr Lukaşenko. Tot fără ştirea lui Iohannis. Diferendul preşedinte-premier are ca sursă textul Constituţiei. Articolul 91 prevede că „preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil.” În schimb, susţinătorii lui Ponta invocă articolul 102: „Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării.”

Preşedintele se duce degeaba. Orice se decide acolo, mai puţin politica externă a UE, ţine de Guvern. De aceea toată lumea merge cu primul ministru. Cu foarte mici excepţii în care Constituţia prevede altfel. Acum, preşedintele se duce, zice ceva, după aceea vine şi îmi spune mie... Vorbeşte domnul Leonard Orban despre refugiaţi, şi... unde îi ducem, acasă la domnul Leonard Orban?
Victor Ponta, prim-ministru

„Arbitrajul” lui Dragnea
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a ajuns în situaţia de a încerca să-i împace pe Ponta şi Iohannis, încăieraţi de subiectul participării la Consiliul European. „Niciodată nu cred că preşedintele României poată să meargă degeaba, la Bruxelles, la Consiliul European. Prezintă poziţia României care e bine să fie ştiută. Ea a fost prezentată şi de vicepremierul Gabriel Oprea”, a apreciat pesedistul.

Conflict vechi. Încercarea de a limita atribuţiile preşedintelui în domeniul politicii externe a debutat în iunie 2012, când Victor Ponta a anunţat că va participa la o reuniune a Consiliului European, fără a primi un mandat explicit din partea şefului statului. Confruntat cu pericolul de a i se lua una dintre jucăriile preferate, Traian Băsescu a invocat arbitrajul Curţii Constituţionale, ce i-a dat dreptate. Însă Ponta a ignorat decizia şi s-a dus la Bruxelles, invocând faptul că motivarea deciziei CCR nu fusese publicată încă în Monitorul Oficial. O încercare ulterioară a Parlamentului de a scoate din sarcina preşedintelui prezenţa la Consiliul European a eşuat tot în faţa opoziţiei Curţii.