Stimați parlamentari de Neamț, vă rugăm să interveniți pentru mașina SMURD, pe care o avea Spitalul Roman!

Stimați parlamentari de Neamț, vă rugăm să interveniți pentru mașina SMURD, pe care o avea Spitalul Roman!

• 
• 

Publicat: Vineri, 25 Martie 2016 19:34

Mass media locală, ROMANUL FINANCIAR fiind primul ziar care a relatat subiectul, a prezentat faptul că autoutilitara de Clasă C, dotată SMURD, pe care o deținea Detașamentul de Pompieri Roman și Spitalul Municipal de Urgență Roman - SMUR, a fost suspendată ca funcționare.

Până acum, niciun parlamentar de Neamț, care va veni peste puțin timp să ne ceară voturile, nu a făcut vreun demers pe lângă domnul Arafat, părintele SMURD, să fie repusă în funcțiune, pe lângă Centrul de Primire Urgențe din cadrul SMUR.

Nici un parlamentar de Neamț, de la prezentarea subiectului, nu a dorit să vină la conducerea SMUR să ceară relații, să se implice în rezolvarea problemei, știut fiind faptul că acea mașină SMURD deservea întreaga Zonă Roman, aproximativ 250.000 de locuitori.

Istoria unui lucru bine făcut dar care, „pe motiv” că nu suntem reședință de județ, a devenit „un lucru de care nu mai aveți nevoie, pentru că nu vrem noi!”

În mai, anul de grație 2015, ISU Neamț trimite o comunicare SMUR precum că au această mașină TIM – de terapie intensivă și vor să o operaționalizeze pe zona municipiului Roman.

S-a solicitat să se pună la dispoziție un medic și un asistent iar conducerea spitalului romașcan s-a conformat, cu precizarea ISU Neamț că toate avizele sunt în regulă.

Urma ca ISU Neamț și DSP Neamț să obțină și alte avize necesare dar…în februarie 2015, conducerea SMUR Roman să primească o adresă că este necesar un aviz de la Ministerul Sănătății.

Conducerea spitalului a încercat să facă toate demersurile ca Centrul de Primire Urgențe să devină CPU – SMURD și să unifice structura existentă.

În februarie 2015, s-a primit o adresă de la domnul Raed Arafat în care se comunică faptul că mașina nu trebuie să funcționeze la Roman ci numai la județ și că nu există noțiunea de CPU – SMURD.

S-a încercat transformarea CPU în Unitate de Primire Urgențe, așa cum este la Piatra Neamț pentru aprobarea structurii UPU – SMURD. S-a făcut alt memoriu și s-a trimis la București iar domnul Raed Arafat, președintele Comisiei Interministeriale, a comunicat printr-o adresă, pe 8 martie, că Unitățile de Primire Urgențe nu pot funcționa decât în reședințe de județ sau la spitalele de urgență din București.

Solicitarea a fost respinsă iar mașina, dotată cu ultima tehnică medicală de Clasă C, specializată SMURD, a fost trasă pe dreapta, în curtea Detașamentului de Pompieri Roman.

„Soluția ar fi ca în cadrul Unității de Primiri Urgențe de la Piatra Neamț să se înființeze o a doua linie de gardă în care medicii de la noi să facă gărzile, pe această mașină.

Mașina ar reveni din nou la Roman, funcțională, plata medicilor urmând să se facă de Spitalul Județean Neamț. Așteptăm deciziile conducerii Spitalului Județean”, a declarat medicul Maria Andrici, managerul SMUR.

Care este secretul utilitarei SMURD, suspendată în funcționare, de la Roman?

„Șeful ISU Neamț, domnul Nițică, ne-a spus care este problema! La nivel național, multe județe nu aceste mașini iar Neamțul avea două mașini! Chiar și Iașul, nu avea două mașini TIM! De aici a plecat toată problema!

Noi am motivat că avem cazurile de pe E85, că avem și heliportul pentru elicoptere, avem medicii de urgență, am dat și statistica de la poliție cu accidentele rutiere din 2015!

Am trimis acum alt memoriu, domnului ministru al Sănătății și așteptăm alt răspuns! Am cerut audiență la ministru și ni s-a spus că domnul ministru este foarte ocupat! Domnul Nițică este bine intenționat și dorește să ne ajute”, a mai spus medicul Maria Andrici.

În loc de final, câteva întrebări!

Încheiem această prezentare a cazului dar nu înainte să formulăm niște întrebări, nu știu, pentru noi, pentru ei, pentru dumnealor, pentru cine vrea să audă!

De ce acest caz a fost prezentat opiniei publice din Roman și Neamț doar în urma dezvăluirilor pe surse, ale ROMANULUI FINANCIAR, preluate apoi de toate publicațiile, când era normal să fie făcută o conferință de presă, încă din februarie de când se știa de înștiințarea oficială?

De ce nu a solicitat sprijin, conducerea spitalului, administrativ și politic, de la cei care vor veni peste puțin timp, în campania electorală, să ne spună ce frumoși și deștepți sunt?

Romanul Financiar

Primarul de Roman a fost lăudat de Traian Băsescu la Piatra Neamț; „Uitați-vă la Primăria Roman!”

Primarul de Roman a fost lăudat de Traian Băsescu la Piatra Neamț; „Uitați-vă la Primăria Roman!”

• 
• 

Publicat: Vineri, 25 Martie 2016 19:37

Aflat la Piatra Neamț, la prezentarea candidaților Partidului Mișcarea Populară din județ, pentru alegerile locale din iunie 2016, Traian Băsescu, fostul Președinte al Românei, a dat exemplu administrația romașcană în privința atragerii de investitori străini care au cerat locuri de muncă.

„Administrația locală este obligată să sprijine investitorii prin facilități în raport cu taxele locale.

Să ducă principalele utilități: apă, energie electrică, canalizare, la marginea terenului pe care urmează să se facă investiția. Numai așa vor veni investitori și uitați-vă la Roman!

Se spune că investițiile sunt în vest. Nu! Uitați-vă la primăria Roman, care a reușit să atragă investiții și să diminueze consistent șomajul” – a spus în cuvântul său Traian Băsescu.

La manifestare au participat în jur de 900 de membri ai PMP din Neamț iar în program a figurat prezentarea candidaților pentru primăriile din Neamț și pentru consiliile locale.

TRW Roman este motivul cuvintelor frumoase la adresa primarului Leoreanu, adresate de Traian Băsescu!

TRW Roman a fost inaugurată la sfârșitul lunii aprilie 2014 evoluția până acum fiind ascendentă, atât în privința numărului de salariați cât și a producției.

Laurențiu Leoreanu, primarul municipiului Roman a declarat încă din 2014 că mulțumește domnului Traian Băsescu pentru faptul că datorită domniei sale, conducerea TRW a fost convinsă să vină la Roman, unde au fost create toate facilitățile pentru ca investiția să nu fie blocată și să se dezvolte.

Traian Băsescu, Președintele Românei pe atunci, conform declarațiilor primarului Leoreanu, a intervenit pentru ca Romanul să fie ales ca locație de investit, la vremea aceea TRW având mai multe opțiuni.

Romanul Financiar

Cum se fac angajările în Primăria Roman? Explicația primarului Leoreanu! Restul vorbelor „nu onorează”!

Cum se fac angajările în Primăria Roman? Explicația primarului Leoreanu! Restul vorbelor „nu onorează”!

• 
• 

Publicat: Duminică, 27 Martie 2016 19:10

Pe data de 18 martie, anul curent, pe portalul domnuleprimar.ro era postată o sesizare a domnului Constantin Bejenaru, din Roman, înregistrată ca reclamație, în care se spunea că angajările în Primăria Roman se fac în baza unor cerințe atipice.

Ce reclama domnul Bejenaru?

„Va sesizez urmatorul aspect pe care consider ca ar trebui sa-l verificati. In ultimul timp, primaria Roman a scos mai multe locuri de munca la "concurs", pana aici toate bune si frumoase, dar daca te uiti pe fisa pe care trebuie sa o depui la angajare vezi niste conditii "atipice": de exemplu se cere vechime - 6 ani si 6 luni pe postul respectiv , sau 9 ani , sau 7 ani - apoi intervin anumite cerinte legate de studii ceea ce ma duce cu gandul la faptul ca toate aceste posturi desi scoase legal la concurs ele deja sunt adjudecate, de catre rude, pile si alte relatii. Personal m-am interesat de anumite locuri de munca si intreband anumite persoane din primarie mi se spunea locul e aranjat sau nu te inscrie ca nu ai nici o sansa. De exemplu la angajarile pentru hidrocentrala unul din cei angajati este dl B. Constantin, membru PDL si activist infocat care a participat in campaniile electorale uite cum este - rasplatit cu un post caldut as fi curios daca fisa lui era completa la angajare .

Ce rugaminte am la dv - As vrea ca sa se scoata chestia cu vechimea acolo unde se poate, de exemplu , avem 25 de ani , sau 28 sau 30 , si nu reusim sa ne facem vechimea in campul de munca pentru ca muncim ori la negru, ori avem pe cartea de munca alta meserie ... si uite asa desi poate suntem competenti uite ca nu ne putem incadra.

Dati o sansa si tinerilor sa se prinda si ei un loc de munca, mai stopati nepotismul, mai schimbati comisia de angajare din cadrul primariei. Incercati sa monitorizati personal, incercati sa puneti camere de supraveghere cu microfon atunci cand se sustin concursurile. Cu respect!”

Răspunsul oficial al conducerii Primăriei Roman!

„In primul rand va informam ca in institutiile publice, in autoritatile publice si in unitatile bugetare incadrarea salariatilor se face numai prin concurs sau examen ( art. 30 din Legea 53/2003(R) – Codul Muncii).

Conditiile de organizare si modul de desfasurare a unui concurs sau examen se stabilesc conform regulamentului aprobat prin Hotarare de Guvern (HG 286/2011), deci nu dupa vointa arbitrara a cuiva cu competente decizionale.

Organigrama si statele de functii sunt supuse avizarii Agentiei Nationale a Functionarilor Publici si se aproba prin Hotarare a Consiliului Local Roman. Posturile din organigrama, respectiv statele de functii ale primariei, sunt stabilite in functie de atributiile de indeplinit pentru intreaga gama de activitati specifice, pe structuri, in deplina concordanta cu cerintele legislative si cu incadrarea in bugetul cheltuielilor de personal aprobate.

Posturile exista in statele de functii pe diferite niveluri ale studiilor si pe grade/trepte profesionale stabilite in functie de vechimea in munca, conform Legii cadru 284/200 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, astfel explicandu-se criteriile privind vechimea intr-o activitate profesionala sau in exercitarea studiilor absolvite.

Cel mai bun mod de a sti daca poti ocupa un post este sa te inscrii si sa participi la concursul/examenul pentru ocupare.

Va asigur ca niciodata optiunile politice ale vreunui candidat la ocuparea unui post in administratia locala condusa de mine, nu au constituit un criteriu de admitere sau de respingere a participarii ori in evaluarea profesionala.

Faptul ca ati ales sa va exprimati astfel fata de un candidat care a fost mai bine pregatit profesional decat dumneavoastra nu va onoreaza.

Atunci cand participi la un examen sau concurs nu exista castigator si pierzator, ci toti participantii au devenit castigatori: cel mai bine pregatit profesional ocupa functia, iar ceilalti isi pot imbunatati bagajul informativ, completandu-si punctele slabe din pregatire, identificate cu acest prilej, avand sansa sa fie mai buni la urmatoarea oportunitate si au fost cazuri in acest sens.

Mentionez ca la nivelul primariei nu exista o „comisie de angajari”, pentru fiecare concurs constituindu-se o comisie de concurs si o comisie de solutionare a contestatiilor, alcatuite din persoane cu experienta si pregatire profesionala in domeniu (art. 8 din HG 286/2011 si HG 611/ 2008), cuprinzand inclusiv reprezentanti ai Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Va asigur ca am promovat tinerii, in limitele legii, atat in echipa politica cu care am inceput mandatele in 2008 si 2012, cat si a celor ce sunt angajati ai administratiei publice locale, in exercitarea competentelor profesionale.

Nu putem stabili masuri suplimentare celor prevazute de legislatie cu privire la desfasurarea concursurilor sau examenelor. Cu respect, primarul Municipiului Roman Laurentiu Dan Leoreanu”.

Romanul Financiar

„Nu desființați SMURD-ul de la Roman!” De ce este necesară utilitara SMURD, în Zona Roman?

„Nu desființați SMURD-ul de la Roman!” De ce este necesară utilitara SMURD, în Zona Roman?

• 
• 

Publicat: Duminică, 27 Martie 2016 16:24

În luna mai 2015, ISU Neamț trimite o comunicare SMUR precum că au încă o utilitară SMURD, pe lângă cea de la Piatra Neamț, și vor să o operaționalizeze pe zona municipiului Roman.

S-a solicitat să se pună la dispoziție un medic și un asistent iar conducerea spitalului romașcan s-a conformat, cu precizarea ISU Neamț, că toate avizele sunt în regulă.

Urma ca ISU Neamț și DSP Neamț să obțină și alte avize necesare dar…în februarie 2015, conducerea SMUR Roman primește o adresă prin care i se comunică faptul că este necesar un aviz de la Ministerul Sănătății.

Conducerea spitalului a încercat să facă toate demersurile ca Centrul de Primire Urgențe să devină CPU – SMURD și să unifice structura existentă.

„În februarie 2015, s-a primit o adresă de la domnul Raed Arafat în care se comunică faptul că mașina nu trebuie să funcționeze la Roman ci numai la județ și că nu există noțiunea de CPU – SMURD.

S-a încercat transformarea CPU în Unitate de Primire Urgențe, așa cum este la Piatra Neamț pentru aprobarea structurii UPU – SMURD. S-a făcut alt memoriu și s-a trimis la București iar domnul Raed Arafat, președintele Comisiei Interministeriale, a comunicat printr-o adresă, pe 8 martie, că Unitățile de Primire Urgențe nu pot funcționa decât în reședințe de județ sau la spitalele de urgență din București”, a declarata medicul Maria Andrici, managerul interimar al Spitalului Municipal de Urgență Roman.

Solicitarea a fost respinsă iar mașina, dotată cu ultima tehnică medicală de Clasă C, specializată SMURD, a fost trasă pe dreapta, în curtea Detașamentului de Pompieri Roman.

„Mașina mergea la cazurile cele mai grave, unde nu exista echipamentul necesar, pe celelalte ambulanțe. De când a funcționat, această mașină a salvat foarte multe vieți!

Este o diferență să ajungi la locul unui accident cu poli traume, aflați în stop cardiorespirator, cu o ambulanță numai cu asistent medical și să nu poată începe resuscitarea! De la producerea accidentului până când pacientul este transportat în Centrul de Primire Urgențe Roman, să înceapă resuscitarea, poate să moară.

Acesta a fost beneficiul cel mai mare al mașinii SMURD, pentru care noi am insistat să funcționeze. Avem cazuri foarte grave, suntem pe E85 și este absolut necesară intervenția unui medic specializat, cu aparatură performantă”, a spus medicul Oana Onu, directorul medical al Spitalului Municipal de Urgență Roman (SMUR).

Vă prezentăm o statistică a cazurilor rezolvate de echipajul TIM de pe mașina SMURD pe care o aveam aici, la Detașamentul de Pompieri Roman, până în data de 24 februarie.

„De la înființare și până în data memoriului nostru, 24 februarie 2016, pe tipuri de intervenție:

-      Intoxicație – misiuni executate – 20;

-      Afecțiuni cardiace – 61;

-      Traumatisme – 58;

-      Arsuri – 4;

-      Stop cardiorespirator resuscitat – 28;

-      Diverse afecțiuni medicale 84;

-      Diverse afecțiuni neurologice și psihiatrice – 66;

-      Bolnavi în stop cardiorespirator ne resuscitat – 25;

-      Bolnavi găsiți decedați – 5;

-      Transport medicalizat – 4;

-      Accidente rutiere – 52;

-      Descarcerare – 4;

-      Asigurare supraveghere zonă – 1.

În total, au fost 412 misiuni executate, dintre care 383 adulți și diferența, copii. Toate acestea le-am prezentat în memoriul pe care l-am trimis către Comisia Interministerială și către Ministerul Sănătății.

Noi vom continua demersurile pentru că dorim să avem mașina, sub ce formă, depinde de cei care hotărăsc. Important este să o avem și să funcționeze”, a menționat managerul interimar al SMUR, medicul Maria Andrici.

Este necesar un efort din partea tuturor autorităților locale, instituțiilor implicate și cu posibilități în rezolvarea cazului în rezolvarea acestei situații în care, cei care au de suferit sunt romașcanii și locuitorii Zonei Roman.

„Soluția ar fi ca în cadrul Unității de Primiri Urgențe de la Piatra Neamț să se înființeze o a doua linie de gardă în care medicii de la noi să facă gărzile, pe această mașină.

Mașina ar reveni din nou la Roman, funcțională, plata medicilor urmând să se facă de Spitalul Județean Neamț. Așteptăm deciziile conducerii Spitalului Județean”, a declarat medicul Maria Andrici, managerul SMUR.

Romanul Financiar

Și ce dacă ne pleacă medicii?

Și ce dacă ne pleacă medicii?

Autor: Dr. Marius I. UNGUREANU | 4 Martie 2016

      Plecarea medicilor din România este un subiect care va stârni discuții oricând și oriunde. În timp, s-a ajuns ca fenomenul să aibă o puternică încărcătură emoțională, alimentând discursurile politicienilor, reacții în presă sau chiar banale discuții între prieteni, la o cafea. Peste tot auzim și citim că medicii sunt „ai noștri“, un „produs românesc“ de care ar trebui să se bucure (doar) românii. De aici și până la a picta o imagine fatalistă a viitorului mai rămâne un singur pas. Însă realitatea este că, dincolo de toate implicațiile, decizia fiecărui medic (sau asistent) de a pleca în altă țară este una pur individuală și nu poate fi îngrădită de nimeni. Mai ales în contextul apartenenței României la Uniunea Europeană, această decizie este acum facilitată de un cadru legislativ care permite integrarea cu ușurință, pe termen mai scurt sau mai lung, în orice alt sistem de sănătate dintr-un stat membru.

      Dacă lucrurile ar rămâne la nivel individual, probabil că totul ar fi mult mai simplu. Reacțiile mai mult sau mai puțin emoționale au însă și un alt substrat. Plecarea medicilor lasă în urmă goluri pe care nimeni nu își propune să le acopere. În timp, aceste goluri au creat dezechilibre majore în accesul la servicii medicale – mai ales în zone rurale sau pentru populația cu un statut socioeconomic redus. Mai mult decât atât, aceste goluri pot fi citite printre rânduri atunci când auzim relatări ale unor catastrofe care lasă în urmă zeci de morți sau răniți.

      Un sistem de sănătate nu poate funcționa la parametri optimi fără resurse umane în număr suficient și cu o pregătire corespunzătoare. Din acest punct de vedere, sistemul de sănătate românesc este falimentar la ambele capitole. Dovadă stau indicatorii cuprinși în rapoarte OMS sau OECD, care ne plasează constant la extremele clasamentelor. Numărul de medici formați în România și care practică în Germania a crescut de la 342 în a

Publicitate

nul 2000, la 3.042 în 2013. Similar, pentru Marea Britanie, numărul a crescut de la 273 în 2008 la 848 în 2014¹. Aceste date sunt doar niște frânturi dintr-o realitate pe care România nu o poate cuantifica în mod corespunzător deocamdată. Dar e suficient cât să realizăm că migrația medicilor români aduce cu sine efecte asupra echității și eficienței serviciilor de sănătate². Din păcate pentru România, până acum ne-am concentrat pe efectele negative ale migrației (scăderea accesului populației la servicii, costurile investite de statul român în formare, creșterea volumului de muncă pentru cei care rămân în sistem) pentru că ele sunt cele mai pregnante. Un posibil efect pozitiv ar fi cel al experienței dobândite de cei care pleacă și se întorc, însă nici acesta nu poate fi ușor cuantificat, pentru că nu știm câți din medicii plecați se întorc. În plus, când efectele negative ne copleșesc, este greu să le căutăm și pe cele pozitive.

      Mobilitatea medicilor nu este în sine un lucru bun sau rău și, mai ales, nu poate fi îngrădită, pentru că este un drept fundamental al oricărui individ. Probabil că aceasta este prima lecție pe care trebuie să o învățăm ca țară. Medicii care ne pleacă nu sunt ai noștri. Decizia fiecăruia de a pleca este cu adevărat a fiecăruia. Ce putem face, totuși? Putem să lucrăm pe baza motivelor despre care deja știm că îi determină pe medici să plece. Putem să răsfoim zecile de documente produse de organizații internaționale, pentru a ne inspira viitoarele politici de retenție a personalului medical. Putem să începem să adresăm corupția generalizată din sistemul sanitar, pentru ca oamenii din sistem să nu se simtă în fiecare zi părtași la un furt generalizat și să plece apoi dezgustați. Și acesta este doar începutul. Alte soluții vor apărea pe parcurs.

      Începeam prin a spune că plecarea medicilor din România va stârni discuții oricând și oriunde. Aparent, există o excepție – Ministerul Sănătății. Plecarea medicilor va rămâne un subiect de discuție cu o puternică încărcătură emoțională cel puțin până când Ministerul Sănătății va binevoi să-și recunoască incapacitatea de a gestiona fenomenul și va începe să caute cu adevărat soluții. Momentan, prin lipsa de acțiune, Ministerul Sănătății pare a se întreba retoric: și ce dacă ne pleacă medicii?

¹Lafortune G. Mornitoring health workforce migration through international data collection: progress with OECD/Eurostat/WHO-Europe Joint Questionnaire. Third Joint Action Conference on Planning & Educating Health Workforce without Borders. Varna, 2016 Feb

²Glinos I. Making health professional mobility work better: why and how. Third Joint Action Conference on Planning & Educating Health Workforce without Borders. Varna, 2016 Feb

 

Va deveni irelevant Colegiul Medicilor?

Va deveni irelevant Colegiul Medicilor?

Autor: Dr. Cristian Sever OANĂ | 4 Martie 2016

     Colegiul Medicilor (CM) este perceput de unii medici, mai ales tineri, ca o autoritate a statului și nu ca propria lor organizație. Ca statul, Colegiul îți ia banii și din când în când îți eliberează câte un carton pe care scrie că ai drept de practică. Nu este niciun fel de selecție la intrarea în Colegiul Medicilor: nu dai examen de competență medicală, nu ești testat psihologic, nu ai nevoie de cazier judiciar – pe scurt, nu te întreabă nimeni nimic. Plătești, arăți diploma de absolvire sau de specialitate și intri. Eventuala adeverință că nu ești tulburat mintal e ușor de obținut de la un coleg compliant. Acumularea de credite de educație medicală continuă este plătită de firmele farmaceutice, cărora CM le vinde „indulgențe“ sub forma acreditării manifestărilor științifice. În realitate, acestea fac promovare farma mai bine sau mai prost mascată, cu concursul „marilor noștri specialiști” din universități, care nu se ostenesc nici măcar să traducă diapozitivele livrate de firme. CM nu te apără la nevoie, pentru că deciziile comisiei de jurisdicție sunt în general ignorate de judecători. Declinul constant al reclamațiilor pacienților adresate CM nu se datorează îmbunătățirii performanței sau amabilității doctorilor, ci faptului că pacienții se adresează din ce în ce mai des direct justiției.

     Cum ar putea Colegiul Medicilor să redevină relevant pentru medici? Ar putea face o „schimbare la față“ generală, mijlocită prin schimbarea legii pe baza căreia funcționează. CM ar trebui să se ocupe de stabilirea necesarului de specialiști și de alocarea lor în teritoriu. Apoi, CM ar trebui să organizeze concursul de admitere în rezidențiat, iar la final să organizeze examenul de confirmare în specialitate. Tot CM ar trebui să contracteze cu universitățile de medicină formarea acestor specialiști pe baza unei curicule de pregătire elaborată de CM în colaborare cu societățile medicale de profil. Dacă o universitate se dovedește neserioasă, nu se ocupă de rezidenți, aceștia au rezultate slabe la examenul de confirmare sau chiar rezidenții reclamă nereguli, universitatea va putea fi penalizată prin rezilierea contractului. Banii pentru aceasta există, pot fi transferați de la MS și pot fi suplimentați prin taxe pentru cei care dau a doua sau a treia oară examen de admitere în rezidențiat. Prima încercare trebuie să fie gratuită. Ideea este

Publicitate

că acum universitățile nu urmăresc decât profitul (număr mare de rezidenți, catedre supradimensionate, lefuri) și nu le interesează calitatea „produsului“. CM, în schimb, ar trebui să fie interesat în primul rând de calitatea și competența corpului medical. În această situație, deocamdată ușor utopică, mă aștept ca medicii să fie mândri că sunt membri ai CM și să fie mai solidari între ei. Cu cât intrarea în club e mai dificilă, cu atât clubul e mai puternic.

     Dar, până la această schimbare majoră, pot fi făcuți pași mai mici și la fel de utili, care pot fi inițiați și puși în practică de colegiile județene. De exemplu, Colegiul Medicilor ar trebui să nu mai autorizeze contra cost cabinete/spații cu destinație medicală. Oricum nu poate reglementa numărul de specialiști într-un teritoriu, iar registrul unic al cabinetelor e la DSP, cum și trebuie să fie. Deci CM autorizează medicii, iar DSP autorizează spațiile pe baza inspecției de specialitate. În plus, Casa de asigurări își face propria inspecție când soliciți un contract pe asigurări, cum e și normal într-o relație contractuală. Cred că majoritatea medicilor va aprecia această ușurare a poverii actelor de înființare, dar și economia realizată. Un alt exemplu este de la comisia de jurisdicție. Dacă aceasta hotărăște că medicul reclamat nu este vinovat și decizia este eventual confirmată de comisia superioară de la CMR, ar trebui ca CM să sprijine medicul dacă pacientul se adresează justiției. Cea mai bună formă de sprijin ar fi alocarea unei sume (fixă, procentuală, ca procentele de subvenție la medicamentele generice) pentru a ajuta medicul să-și plătească avocatul ales. Această sumă ar trebui probabil să acopere jumătate din cheltuielile de judecată ale medicului. Asta ar fi o dovadă substanțială de solidaritate a CM. O altă dovadă de solidaritate colegială ar fi să-i ajutăm pe medicii care clachează. Fie fac burn-out la serviciu, fie li se destramă viața personală, ei riscă să se afunde în depresie, alcool sau cinism. Putem să-i ajutăm discret și eficient, fie plătind prin colegiu ședințe de psihoterapie (vezi mai sus propunerea pentru avocați), fie cu o internare la reabilitare sau trimiterea într-o stațiune climaterică pentru recuperare.

     În ceea ce privește manifestările științifice medicale, este o „producție la hectar“ înfloritoare. Nu cred că medicina românească are resursele de cercetare ca să poată umple cu un conținut semnificativ toate aceste reuniuni. Poate că manifestări mai puține dar mai pline de conținut ar atrage prezența, dar și prețuirea medicilor. CM ar putea, de exemplu, să nu mai crediteze manifestările mai scurte de o zi și care nu au cel puțin un atelier practic de trei ore. Dacă nu avem tot timpul noutăți științifice relevante, avem mai des tehnici și proceduri ce trebuie învățate sau împrospătate.

     Nu în ultimul rând, CMR s-ar putea constitui și într-un fond privat de pensii pentru medici. Dar asta deja e o altă discuție.

N. red.: În prima decadă a lunii martie se reiau alegerile pentru funcțiile de conducere ale Colegiului Medicilor, deoarece în decembrie au fost anulate în 35 de județe care au acceptat candidaturile unor medici cu cel puțin două mandate în aceste funcții.